Aici citiţi răspunsul!

INconstantIN scrie: O altă schimbare care a caracterizat scena politică din Republica Moldova la sfârşit de 2007 început de 2008 a fost activizarea promotorilor unionismului. După Forumul Democrat al Românilor al lui Nicolae Dabija, apare Mişcarea Unionistă din Republica Moldova. Apoi, Partidul Liberal, condus vitejeşte de primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a organizat o serie de acţiuni cu caracter vădit unionist. E bine pe de o parte, e foarte rău pe de alta. Lipsa unui front comun şi acuzaţii de diversiune între aceşti actori nu fac decât să diminueze atât din importanţa formaţiunilor propriu-zise cât şi din esenţa acţiunilor întreprinse.

Şi pe mine mă enervează când îi văd pe toţi (şi Dabiija cu FDRM, şi Ilie Bratu cu MURM, asociaţii antipact, şi tot felul de organizaţii unioniste, patriotice şi luptătoare, de-alde Hyde Park, Curaj net, românism, deşteptarea etc.) organizându-şi propriul miting, elaborându-şi propriile declaraţii, dar… care au aceeaşi idee, acelaşi mesaj, acelaşi…text, mai aş zice.

[Asta se întâmplă nu numai în politic. "Divizarea" asta începe chiar dintr-o simplă facultate, ca să nu merg prea departe, unde fiecare se vrea lider, director sau redactor. (Nu mă refer la concurenţa sănătoasă, democratică. Ci la faptul că o conlucrare ar fi mult mai benefică şi mai productivă, rezultativă, dacă vreţi).]

Cui îi trebuie aceste mitinguţuri, cu lideruşi unul mai unionist ca altul, fiecare cu prezicerile lui?! Oare nu ar fi mai bine ca toate aceste forţe să organizeze ceva comun, care ar avea un ecou? Oare nu ar ieşi un “artificiu” mai frumos?

Din păcate, şi valorile naţionale se politizează… Iar, în ciuda celor afirmate mai sus, totuşi, există un paradox – îmi pare că chiar dacă s-ar uni aceste forţe (nu mă refer la unificarea lor juridică), ar veni, cel mult, tot atâta lume. Pentru că indiferenţa oamenilor creşte (deşi, se pare că e invers – creşte o generaţie “revoluţionară”, naţionalistă [înţelegeţi cuvântul cum vreţi, pozitiv sau negativ]).

Chiar şi mitingului de azi – “O lumânare pentru spiritul comunist” – a demonstrat cum fiecare îşi demonstrează cât de “rânzos” este. Unul spune că a rămas doar FDRM-ul să-l votăm, iar altul ne îndeamnă să nu-l votăm, pentru că nu-i organizaţie social-politică. Adică ni se sugerează că şi unioniştii se împart în cei “cu acte în regulă” şi “unionişti antiunionişti” etc…