Azi am vrut să merg la Cronograf, dar s-au amânat planurile …

Am hotărât ca drumul meu spre casă (de la redacţie) să fie traversarea (de-a lungul) bulevardului Ştefan cel Mare. Să văd ce mai “zice” lumea… Pe lângă magazinul “Bucuria”, în faţa mea apar trei persoane de culoare. Cel din mijloc sigur era din părţile arabe; din ceilalţi doi, primu era mai negru decât al doilea, iar al doilea era negru ca palmele primuia (NB: Îi respect pe oamenii de culoare). S-au oprit pe la Turkish Airlines, dar era închis. Din acel moment, până pe la Univermag, aceştia erau personajele principale ale bulevardului. Priviri urâte, ironice, caţavence se întorceau spre ei. Rasism sau nu? Moldovenii se pricep cel mai bine la aşa ceva.

Mă împiedic de familia Columbeanu în miniatură (sau în profil). Un irinel şi o monică merg fericiţi şi… încreţiţi.

Lumea bea Cvas hlebnâi.

Din cauza căldurii se sufocă şi puful din oraş.

În troleibuz, chiar dacă fereastra e deschisă de tot, unu, abia urcat (cu căşti în urechi şi cu o ţigară după ureche - blatnoi, ce să-i zici!), vrea s-o mai deschidă puţin. Agitaţie ţestoasă!

Acuş e vară în calendare, dar eu ascult “Ultima toamnă”.