Trebuia să ai un curaj cu mustăţi la umbra nasului, cu doi cărbuni mici şi negri-negri în orbitele ochilor şi o privire de artist interbelic ca să creezi o astfel de peliculă despre “un dictator măreţ”, ce vroia să devină “the king of the world”.

O interpretare perfectă a lui Hitler (parcă nici n-ai zice că-i satiră). Regizat şi scris de însuşi marele Charlie Chaplin, “The Great dictator” este primul film “vorbit” a lui Chaplin. Reuşeşte să îmbine excelent umorul, satira cu drama şi tragedia creată de Adenoid Hynkel (Adolf Hitler), dar şi să condamne persecuţiile asupra evreilor. Iar discursul de la finalul filmului este cel puţin emoţionant.

Filmul lui Chaplin este excepţional mai ales pentru faptul că la acea perioadă (1940), Statele Unite ale Americii încă nu se aflau în război cu Germania nazistă.

Este o creaţie care ar fi putut schimba mersul istoriei. Însă, după cum se ştie, arta n-a fost şi nu este apreciată la timpul ei…