Piese slabe (cu foarte mici excepţii), prezentatori “trişti”, sunet bâlbâit, juriu timid şi greoi iar în “Green room” (sau Camera verde) culoarea dominantă era roşie! cu excepţia cămăşii prezentatorului - cam asta a fost Eurovisionul naţional 2008 de anul acesta.

Nu mai intru în prea multe detalii, că e clar deja unde ne aflăm şi cum se face totul la noi.

Mai jos prezint clasamentul pieselor făcut de mine. În paranteze am pus şi note (de la 1 la 5); prima notă e pentru interpretare, iar a doua - pentru ţinuta scenică (interesant e că şi mie mi-a ieşit egalitate între Geta Burlacu şi Olia Tira):

1. Geta Burlacu (4,5 - 3) - cred că a meritat să meargă ea şi cred că va avea un rezultat bun, pentru că vine cu un nou stil pentru Eurovision.
2. Olia Tira (4 - 3,5) - piesa e interesantă, dar parcă ceva nu i-a ajuns; totuşi s-a prezentat mai bine în comparaţie cu ceilalţi.
3. Alexa (2,5 - 4)  - chiar dacă a avut o ţinută scenică bunicică, cu multe mişcări, ceea ce e caracteristic concursului, interpretarea a lăsat de dorit.
4. Catrina (3 - 1,5) - mi-a plăcut melodia, dar atmosfera de pe scenă nu corespundea cu cea a cântecului.

* De Edict nu prea mi-a plăcut. Parcă nu-i ajungea destulă voce interpretei; sau poate aşa se auzea la TV.

Succes Getei Burlacu!

Prezentatorii n-au avut bunăvoinţa şi plăcerea să se prezinte, lucru, cred eu, necesar.

Rosalina Rusu: “Moldova va cânta în prima semifinală alături de Rusia, România, Norvegia şi… încă câteva ţări”!

După ce, cu vreo câteva zile în urmă nu puteau fi accesate paginile electronice ale ziarelor Flux şi Jurnal de Chişinău, astăzi este blocat site-ul ziarului Timpul.
Poate nu sunt aceleaşi motive, dar oricum… Să fie o coincidenţă sau altceva? Sau pur şi simplu şi-a luat o pauză?!
Sper că mâine va fi disponibil, că pe prima pagină e materialul meu (de la Buţeni)

No comment!
show_8d6c2fb8937f0b(448, 46);

La una din lecţii, Arcadie Gherasim (jurnalist, fost director al postului Euro-TV, profesor FJSC) a expus o idee interesantă, în contextul în care era vorba despre şansele sau neşansele aderării ţării noastre la Uniunea Europeană.

Dumnealui a spus că (citez din memorie) moldovenii demult s-au integrat în UE şi aşteaptă şi guvernul să vină din urmă…

Adevărată teză, nu?

http://www.jurnalul.ro/articole/98509/meserie-grea

Pe 31 iulie 2007, Caravana “Jurnalului Naţional” povesteşte şi despre presa din R. Moldova.
Cu toată stima faţă de jurnaliştii de la publicaţia română (care fac un lucru extraordinar), dar cu respectivul material au cam dat-o în bară. Părerea mea.
După mine, acesta seamănă mai mult a fi ca o reclamă, ca să nu zic altceva, pentru ziarul “Flux” în tandem cu postul Euro TV (şi, deci, pentru Partidul Popular Creştin-Democrat) şi o evitare a ziarului “Timpul”, care, împreună cu “Flux” sunt cele mai mari publicaţii din Moldova. Prin ce să se explice oare asta? prin faptul că au fost găzduiţi de cei de la Flux, că au băut o bere împreună sau, pur şi simplu, că aşa le-a fost “dogovorul”? Ca să nu zăbovim mult, s-o luăm pe rând:

SUPERFICIALITATE. În iunie 2004, o întreagă echipă a plecat de la Flux la Timpul, pentru că “au primit o ofertă de nerefuzat”, povesteşte Igor Burciu. Motivul oficial al reporterilor a fost că nu sunt de acord cu politica editorială a Fluxului, “dar înainte îl lingeau în fund de-l rupeau”, spune Burciu, care crede că motivul real a fost un salariu mai mare. Înainte de a pleca, “dezertorii” au distrus toată arhiva în care se păstrau fotografii digitale şi articolele în varianta electronică.

Este, de fapt, o acuzaţie a lui Burciu. De ce n-a fost luată opinia celor care “au primit o ofertă de nerefuzat”? Sau poate acesta e adevărul şi gata?!

Flux – ziarul opoziţiei

Unul dintre cele mai cunoscute ziare de limbă română din Republica Moldova este cotidianul Flux… Această publicaţie este considerată la Chişinău cea mai pro-românească, redactorii săi combătând “cu sârg” iniţiativele guvernanţilor comunişti de moldovenizare a culturii şi conştiinţei românilor de la est de Prut.

“Flux” - ziarul opoziţiei? Oho! Care opoziţie? Ah, da, cea constructivă. Cum am putut să uit?!
Afirmaţia “cea mai pro-românească publicaţie” chiar m-a făcut să râd. Oare “Timpul”, “Jurnal de Chişinău”, “Ziarul de Gardă” nu sunt la fel ziare pro-româneşti? Sau este cumva vreun coeficient care măsoară cine e mai pro-românesc? probabil e proromânmetrul. Offf…

Posibilităţile materiale ale ziarului sunt modeste…

Serios? Nu ştiu, nu prea cred. La concertul organizat de PPCD (candidatul Corduneanu), în ajunul alegerilor locale, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, pe stradă, sub tufişuri şi-n gunoaie rămăsese kilograme de hârtie oranj, editată de ziarul cu posibilităţi materiale modeste.
Cum aşa modeste? I s-au terminat banii partidului? Eeee, nu se poate aşa ceva! În caz contrar apare riscul ca jurnaliştii care “îl lingeau în fund de-l rupeau” să plece după oferte “de nerefuzat”.

Pe lângă postul public al Moldovei, în urmă cu ceva vreme a apărut televiziunea de limbă română “Euro TV”, deocamdată singura cu capital privat.

Nu se spune, însă, prin ce a trecut un colectiv întreg de jurnalişti, care au fost daţi afară, practic cu forţa, din sediu, pentru ca nişte politicieni să-şi satisfacă interesele. Fraţilor, dacă ne-am apucat să relatăm ceva, haideţi şi-om face-o cum se cuvine. E clar că era imposibil sau, mai bine zis, inutil să descrii tot subiectul, dar măcar principalele linii de subiect, astfel ca cititorul român să-şi dea seama ce se petrece. Să nu citească doar despre “concurenţa cu presa rusească”

Timpul

“Fluxul era o şcoală de gazetărie”, spune Valentina Basiul (foto), reporter la cotidianul Timpul. Doi dintre jurnaliştii profesionişti care au lucrat la acest ziar au plecat pentru salarii triple să lucreze la proiecte internaţionale.

Valentina a terminat Facultatea de jurnalism în România; a lucrat mai întâi ca reporter

pe domeniul social, apoi pe educaţie şi pe politic. O amintire neplăcută ca ziarist are Valentina din ziua în care a venit la Chişinău preşedintele Băsescu: “Poliţiştii nu ne-au dat voie să ne apropiem de poarta Ambasadei României”. Ca orice ziarist moldovean care se respectă, îndrăznind să facă anchete, Valentina are şi ea un proces la Curtea Supremă.

“Am scris un articol despre corupţia în învăţământ; am luat sursele mele din facultăţi, studenţi, dar şi o profesoară căreia i-am dat numele cu acordul ei. După ce a apărut articolul, conducerea facultăţii a ameninţat-o că o dă afară, iar ea mi-a cerut să retractez.

A dat ziarul în judecată şi a cerut despăgubiri morale de 100.000 lei (n.r. – moldoveneşti).”

Însă ceea ce scrie sub titlul “Timpul” chiar e o bătaie de joc! Să întitulezi o parte din textul tău, “Timpul” şi să vorbeşti TOT despre “Flux”, şi încă “de bine” … nici nu ştiu cum se cheamă asta…. Şi în continuare să descrii un eveniment din activitatea doar a unui reporter. Nu spun că trebuia să descrie istoria de la începuturi şi până în prezent, dar măcar câteva date, cel puţin, generale. Chiar şi “Moldova Suverană” este prezentată mai “ca lumea”. No comment!
…………………………………………………………………………………………
Chiar dacă ziarul “TIMPUL” e publicaţia mea preferată, n-am scris aceste rânduri doar din cauza asta, dar m-a înfuriat, pur şi simplu, lipsa clară de ne-obiectivitate a celor de la JN.
Dacă au numit-o Caravană, asta înseamnă, după mine, o informare a cititorului din România dacă nu echidistantă, atunci, cel puţin, obiectivă.

Recent m-am uitat la o “emisiune” la postul tv … (nici nu vreau să-i dau numele). Se numeşte “mai ai ceva de spus”.
Sunt sigur că a fost una la comandă, deoarece ştiu asta
“Vinovatul” acestei emisiuni a fost interviul cu Mihai Ghimpu, preşedintele PL, publicat în “TIMPUL”. Şi, mai ales, întrebarea ce viza centrul “Buciumul”.
Dar ce invitaţi de “calibru” au fost la această dezbatere. De o mai mare dragoste să te uiţi, să râzi şi, totodată, să te enervezi. E vorba, desigur, de Tudor Tătaru, apărătorul secerei şi ciocanului, Oleg Cristal, editorialist la cel mai “credibil” ziar din lume şi Sergiu Batog de la … (acelaşi post tv), cel căruia îi place să-şi arate fundul. Toţi în frunte cu moderatorul Vsevolod Ciornei, care încerca din răsputeri să fie un jurnalist bun, dar nu-i ieşea.
Am asistat, de fapt, la un atac asupra proaspătului primar de Chişinău şi asupra majorităţii ne-comuniste din CMC şi… la o lingere de c.r a comuniştilor şi a lui Voronin în particular. Vom vedea dacă vor reacţiona în vreun fel. Chipurile “dacă era ales Voronin atunci, în ‘98, demult eram în Europa” şi aşa mai departe.
Dacă s-a dorit a fi o dezbatere “după cum scrie în carte”, adică să se respecte regulile deontologiei profesionale a jurnalistului, trebuiau să fie invitaţi, pe lângă Tătaru, dl C. Tănase, pentru că în ziarul lui a apărut interviul şi, totodată, ca şi analist sau comentator (deşi, dl Tănase n-are ce căuta la astfel de circuri) şi dl Ghimpu, care era vizat. Atunci era cu adevărat o emisiune bună, indiferent cu ce se alegeau telespectatorii. Da în general, nici nu trebuia să aibă loc o astfel de emisiune, pe o astfel de temă.

Cred că nu-i ediţie să nu te enervezi… sau să nu râzi (forţat)…

La ediţia de astă-seara de la “Mesager” a fost pus pe post o ştire, dacă o putem numi astfel, legată de Ziua mondială a mediului (5 iunie).
Ştirea a început cam aşa: În R.Moldova mai multe localităţi sunt amenajate frumos. Mediul e îngrijit. În localitatea Sângera, după mai mulţi ani, au fost reparate nu ştiu câţi km de drum… ş.a.m.d.

Mdaa, după câte vedem (şi auzim) ţara asta “creşte” (în toate sensurile, începând cu PIB-ul şi terminând cu amenajarea teritoriilor) văzând cu ochii, în timp ce noi nu suntem mulţumiţi de viaţa pe care o ducem. Ce paradox!

A fost rostită cu atâta fast şi pathos această informaţie ascultătorilor, de-ţi venea să plângi, nu alta.
De ce nu s-a pomenit de celelate locuri (multe de altfel) neamenajate, neîngrijite? câte sunt şi unde (adică e clar unde, peste tot)?
Părerile oamenilor, de asemenea sunt selectate: “O fost rău pân-amuia, da’ de-amu’ iaca îi ghini… Tătî viaţa am mers prin glod, maşinile nici pe întâia nu puteau merge. Amuia e altceva…”

Slavă partidului (roşu)!