Gata! Ieri am pus punct pe cei 3 ani de facultate… După primele două examene de la începutul lui iunie, ieri a venit timpul şi tezei de licenţă, care nu mi-a dat mari bătăi de cap, dar…

A fost bine, numai că maţele ghiorăiau Socotiţi şi voi, de la opt dimineaţa să stai într-un cabinet, să-ţi aştepţi rândul expunerii, să mai ai şi emoţii (nu multe, dar totuşi) şi, plus la asta, să bei numai un ceai chior dimineaţa

Membrii comisiei (printre care Valeriu Vasilică, directorul agenţiei de presă INFO-PRIM Neo, tot el preşedintele Comisiei, editorialistul Petru Bogatu, profesorii Mihai Guzun, Serafim Isac) mi s-au părut destul de obiectivi. Poate cu excepţia unor note. Nu mă refer la a mea, de care nu sunt mulţumit, dar de felul cum am prezentat-o, asta e… puteam mai mult.

Un P.S. important —> Pe ultima sută de metri m-am dezamăgit în facultatea pe care am făcut-o. M-am dezamăgit în unii oameni (nu toţi!). Dar, am învăţat ceva. Mai mult în primul an…

Un P.S. off-topic: Acum îmi fac bagajele. Mâine dimineaţa tare plec în SUA M-a atins “febra Work&Travel” şi mă duc să mă lecuiesc.

Un P.S. cu foto: Un fel de “bal al absolvirii”, între noi

Azi am vrut să merg la Cronograf, dar s-au amânat planurile …

Am hotărât ca drumul meu spre casă (de la redacţie) să fie traversarea (de-a lungul) bulevardului Ştefan cel Mare. Să văd ce mai “zice” lumea… Pe lângă magazinul “Bucuria”, în faţa mea apar trei persoane de culoare. Cel din mijloc sigur era din părţile arabe; din ceilalţi doi, primu era mai negru decât al doilea, iar al doilea era negru ca palmele primuia (NB: Îi respect pe oamenii de culoare). S-au oprit pe la Turkish Airlines, dar era închis. Din acel moment, până pe la Univermag, aceştia erau personajele principale ale bulevardului. Priviri urâte, ironice, caţavence se întorceau spre ei. Rasism sau nu? Moldovenii se pricep cel mai bine la aşa ceva. Read the rest of this entry »

De fiecare dată când mă uit la “TITANIC”, parcă îl văd pentru prima oară… E incredibil!

De fiecare dată sper ca vaporul să nu se întâlnească cu aisbergul cela (chiar dacă acesta a născut filmul…)

Cred că e unicul film pe care nu m-aş sătura să-l privesc…

Era o zi frumoasă ieri. Mult soare. Chiar frigea. Păcat să stai în casă. O plimbare la Zoo-park nu strică. Adică nu e cea mai rea opţiune. Zis şi făcut. Am luat prânzul şi… am plecat. Cam cu întârziere, dar ce să-i faci! Mă scuzaţi fraţilor că m-aţi aşteptat oleacă.

La umbră mă aşteptau Ivan (sau Ion Sorici, prieten, coleg de facultate) şi Tania (sau Tatiana Barburasî, prietenă, colegă la aceeaşi facultate).

După o gură de aer, am pornit la “vânat” animale.

Numai că unele dintre ele, animalele, n-au prea vrut să iasă să întâmpine oaspeţii (destul de mulţi), ascunzându-se care şi pe unde. A-a-a, eu am uitat, ieri a fost 1 mai - Ziua Muncii - şi probabil îşi făceau curat prin cuşti. Doar e Ziua Muncii, şi nu se cade să lodăreşti în aşa zi Read the rest of this entry »

Mă gândeam că ar trebui să scriu ceva pe blog… Nu doar din cauza că n-am mai scris de vreo câteva zile şi ca să nu rămân în urmă, ci, pur şi simplu, că aşa vreau. Dar mă gândesc despre ce… despre Paşte? despre mâncare? mmm… nu prea cred. Nu ştiu despre ce să scriu, dar scriu…

Chiar dacă era aşteptat, şuvoiul de ploaie de azi a venit surprinzător…

Vreau să citesc ceva. De mult n-am mai ţinut o carte în mâini… să-i deschid coperta şi, apoi, parcurgând-o (chiar dacă “plăcerea textului” nu-mi-era dragă până prin clasa a 10) să-i închid coperta de partea cealaltă. Tot de mult vreau să citesc romanul “1984″ a lui George Orwell (recunosc că trebuia să-l fi citit, dar…). M-am uitat acum un fragmenţel de pe youtube despre ecranizarea filmului şi mi-a făcut poftă Dar până nu citesc opera, nu mă uit la film…

P.S. Reuşite piese a făcut acest Kenny G.

… Dacă stau relaxat şi zâmbesc - un actor din filmul “The Rock”; pilotul Formulei 1, Jacques Villeneuve; actorii Orlando Bloom şi Marlon Brando. În listă mai apare şi creatorul eroului junglei, Tarzan - Edgar Rice Burroughs.

… Dacă îmi pun ochelari - al 90-lea prim-ministru al Japoniei, Shinzo Abe se grăbeşte să-mi sugereze că am trăsături asiatice ; în listă apare şi cântăreţul Mark Anthony şi, desigur, un fotbalist, Cristiano Ronaldo. Read the rest of this entry »

Straniu… numai oameni stranii au trecut azi prin faţa mea…

De exemplu, dimineaţa, în troleibuz - unul cu un ochi roşu ascultă muzică la telefonul mobil… posibil abia îşi cumpărase mobilul. La amiază, merge una cu ochii verzi şi zâmbeşte rozov. Seara, în troleibuz, taxatoarea o întreabă pe o femeie dacă a achitat pentru călătorie, dar asta începe să se agite, de parcă o trăgea de păr… Au mai fost încă câteva cadre, dar nu merită povestite, mă tem ca persoanele respective să nu se regăsească. Read the rest of this entry »

Vreau să continui să scriu teza, dar nu pot. Sau nu vreau… De fapt, n-am dispoziţie pentru aşa ceva, acum. Poate mai târziu puţin. Oricum, azi trebuie să fac ceva, pentru că mâine e susţinerea preventivă

Până atunci, ascultăm “All the small things”

Am văzut azi dimineaţă, înainte de a ieşi din casă, câteva imagini de la meciul de ieri dintre Liverpool şi Arsenal (meci din sferturile de finală a Champions League). Au fost marcate nici mai mult, nici mai puţin decât 6 goluri – aşa cum îmi place mie (multe goluri) – 4:2…

M-a apucat o nostalgie… În momentul acela mi-am adus aminte de nopţile nedormite, aşteptând duelurile de la 21.45 fie de la PROtv, fie de la M1, fie de la TVR1 etc. Mi-am adus aminte cum aşteptam, în faţa televizorului, rezumatele celorlalte meciuri.  Câteodată mă mai uitam, cu volumul mic pentru a nu-i trezi pe cei care dormeau, şi la emisiunile de analiză care aveau loc după acestea… Nu-mi păsa că a doua zi trebuia să mă trezesc la 6 dimineaţa, că am lucrare sau examen. Dimpotrivă, mă trezeam fără probleme Read the rest of this entry »

Chiar dacă “i-am ordonat” alarmei să mă trezească la 7.30, aceasta şi-a făcut de cap şi m-a lăsat să dorm mai departe. M-a trezit telefonul redactorului…
Ies la balcon… incredibil! aceeaşi imagine pe care am văzut-o în fiecare zi din săptămâna trecută, doar că puţin mai verde. M-am întristat… Mă doare gâtul - aaa, e de la berea de ieri, care era tare-tare rece. Am nevoie de un ceai cu lămâie… Încă mai sunt obosit după deplasarea de ieri, la Floreşti (aproape toată ziua flămând)…

Îmi aduc aminte că, chipurile, azi trebuie să susţinem teza de licenţă (susţinerea preventivă). O-f-f-f, altă bătaie de cap. Care teză? care susţinere la ora asta?! E trecut de 9 şi eu încă sunt în casă… Read the rest of this entry »